ĂLA este un membru al „familiei” de grăsimi Omega-3, în timp ce LA aparţine „familiei” Omega-6. Sursele comune ale ambelor tipuri de grăsimi includ uleiurile vegetale, nucile şi seminţele. Au fost descoperite în anii 1920, când oamenii de ştiinţă au aflat că dietele fără grăsimi au efecte adverse.

Acest articol prezintă vitamina F, inclusiv modul în care funcţionează, beneficiile sale pentru sănătate şi alimentele care conţin cele mai mari cantităţi din această.

Cele două tipuri de grăsimi care cuprind vitamina F – ĂLA şi La, sunt clasificate ca acizi graşi esenţiali, ceea ce înseamnă că sunt necesare pentru sănătate. Deoarece organismul uman nu poate produce aceste grăsimi de unul singur, ele trebuie obţinute din dietă.

ĂLA şi LA joacă următoarele roluri cruciale în organism: sursa de calorii; asigură o structură sănătoasă a celulelor; sprijină creşterea şi dezvoltarea; sunt transformate în alte grăsimi de care organismul are nevoie; reglează tensiunea arterială; face organismul să funcţioneze mai bine şi îmbunătăţeşte sistemul imunitar.

Deficitul de vitamina F este rar. Cu toate astea, lipsa ĂLA şi LA poate duce la diverse simptome, cum ar fi pielea uscată, căderea părului, vindecarea lentă a rănilor, creşterea înceată la copii, afecţiuni ale pielii şi probleme la nivelul creierului şi vederii.

Alimente bogate în vitamina F

Suplimentele de vitamina F nu sunt necesare dacă oamenii consumă o mare varietate de alimente care conţin ĂLA şi LA. Deşi majoritatea surselor de hrană le conţin în mod obişnuit pe ambele, multe au o proporţie mai mare de grăsime decât restul.

Alimentele bogate vitamina F, pe care oamenii le pot consuma sunt: ulei de soia, ulei de măsline, ulei de porumb, seminţe de floarea soarelui, cacao, seminţe de în, seminţe de chia, seminţe de cânepă, nuci. Alte produse sunt cele de origine animală, cum ar fi peştele, ouăle şi carnea, dar şi lactatele. În plus, lactatele sunt bogate şi în alte tipuri de grăsimi (omega-6 şi omega-3).