Artrita este o afecțiune inflamatorie care afectează articulațiile, provocând durere, rigiditate și limitarea mișcărilor. Aceasta poate apărea la orice vârstă, dar este mai frecventă la persoanele în vârstă.
Există peste 100 de tipuri de artrită, iar cele mai comune sunt osteoartrita și artrita reumatoidă. Artrita poate fi cauzată de mai mulți factori, în funcție de tipul de afecțiune. Cele mai frecvente cauze includ:
-
Uzura și degenerarea articulațiilor – în cazul osteoartritei, cartilajul articular se deteriorează în timp, ceea ce duce la frecarea oaselor și apariția durerilor.
-
Răspuns autoimun – în artrita reumatoidă, sistemul imunitar atacă propriile țesuturi, provocând inflamație și distrugerea articulațiilor.
-
Infecții – anumite infecții bacteriene sau virale pot declanșa artrita infecțioasă.
-
Factori genetici – unele tipuri de artrită pot avea o componentă ereditară.
-
Leziuni articulare – traumatismele repetate pot contribui la apariția artritei.
-
Factori metabolici – în artrita gutoasă, acumularea excesivă de acid uric în articulații provoacă inflamație și durere severă.
Simptomele artritei variază în funcție de tipul afecțiunii, dar cele mai comune sunt:
-
Durere articulară – de obicei persistentă și agravată de mișcare.
-
Umflare și roșeață – cauzate de inflamație.
-
Rigiditate articulară – mai accentuată dimineața sau după perioade lungi de inactivitate.
-
Scăderea mobilității – dificultăți în mișcarea articulațiilor afectate.
-
Deformarea articulațiilor – în cazurile avansate, în special în artrita reumatoidă.
Tipuri comune de artrită
-
Osteoartrita – cel mai frecvent tip de artrită, cauzat de uzura cartilajului articular. Afectează în special genunchii, șoldurile și mâinile.
-
Artrita reumatoidă – o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă membrana sinovială a articulațiilor. Poate afecta și alte organe.
-
Artrita gutoasă (guta) – cauzată de acumularea de acid uric, afectează mai ales degetul mare de la picior.
-
Artrita psoriazică – apare la persoanele cu psoriazis și poate afecta atât pielea, cât și articulațiile.
-
Artrita infecțioasă – determinată de bacterii sau virusuri care infectează articulațiile.
Diagnosticul artritei se bazează pe:
-
Examinarea clinică a articulațiilor
-
Radiografii și RMN pentru evaluarea leziunilor
-
Analize de sânge pentru identificarea markerilor inflamatori sau autoimuni
-
Analiza lichidului articular pentru depistarea infecțiilor sau cristalelor de acid uric
Tratamentul artritei depinde de tipul și severitatea bolii. Opțiunile includ:
1. Medicamente
-
Analgezice și antiinflamatoare (ibuprofen, naproxen) – pentru reducerea durerii și inflamației.
-
Corticosteroizi – prescriși în cazurile severe pentru ameliorarea inflamației.
-
Medicamente antireumatice (metotrexat, sulfasalazină) – utilizate în artrita reumatoidă pentru a încetini progresia bolii.
-
Inhibitori ai acidului uric (allopurinol) – folosiți în tratamentul gutei.
2. Terapie fizică
-
Exerciții pentru menținerea mobilității și întărirea mușchilor din jurul articulațiilor.
-
Fizioterapie pentru reducerea durerii și îmbunătățirea funcției articulare.
3. Modificări ale stilului de viață
-
Menținerea unei greutăți sănătoase – pentru a reduce presiunea asupra articulațiilor.
-
Dieta echilibrată – bogată în alimente antiinflamatoare, precum peștele gras, legumele verzi și uleiul de măsline.
-
Evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool – pentru prevenirea agravării inflamației.
4. Intervenții chirurgicale
În cazurile severe, poate fi necesară înlocuirea articulațiilor afectate (protezarea genunchiului sau a șoldului).
Artrita poate afecta semnificativ calitatea vieții, dar prin diagnostic precoce și tratament adecvat, simptomele pot fi gestionate eficient.





