
Năpârca (Anguis fragilis) este una dintre cele mai des întâlnite, dar și greșit înțelese reptile din România. Deși seamănă izbitor cu un șarpe, năpârca este, de fapt, o șopârlă fără picioare, complet inofensivă pentru oameni.
Mulți oameni o omoară din teamă sau neștiință, fără să știe că năpârca este un aliat de nădejde în grădină și un element important în ecosistemele naturale.
- Cum arată năpârca și unde o putem întâlni
Năpârca are un corp lung și cilindric, care poate ajunge până la 50 cm, acoperit cu solzi netezi, lucioși. Culoarea variază de la brun-auriu, arămiu sau gri, până la brun închis, iar masculii pot avea pete albastre pe spate. Spre deosebire de șerpi, năpârca are pleoape mobile și poate clipi – un detaliu care o diferențiază ușor dacă este observată cu atenție.
Această șopârlă fără picioare trăiește în zone umede, cu vegetație joasă – pășuni, poieni, margini de pădure, grădini, livezi sau chiar parcuri urbane. Îi place să se ascundă sub pietre, frunze căzute, bușteni sau alte resturi vegetale, iar primăvara și toamna poate fi văzută ieșind la soare.
- Cu ce se hrănește și cum se comportă
Năpârca este o reptilă cu activitate crepusculară sau nocturnă. În timpul zilei, evită soarele puternic, iar hrana sa este compusă în special din melci, limacși, râme, larve de insecte și alte nevertebrate moi. Este o adevărată prietenă a grădinarilor, pentru că ajută la controlul natural al dăunătorilor.
Este o reptilă liniștită, care preferă să fugă sau să se ascundă decât să se apere agresiv. Dacă este prinsă, poate recurge la autoamputare – își poate lăsa o parte din coadă în urmă pentru a deruta prădătorul și a scăpa. Coada va crește la loc, dar nu la dimensiunea și forma inițială.
- Reproducere și viață îndelungată
Năpârca este o specie ovovivipară – ceea ce înseamnă că femela păstrează ouăle în interiorul corpului până la eclozare, apoi naște pui vii. Puii sunt independenți de la naștere și seamănă cu adulții, dar sunt mai mici și au o culoare deschisă, aurie.
Este una dintre reptilele cu cea mai mare longevitate – în libertate poate trăi până la 20 de ani, iar în captivitate s-au înregistrat cazuri de năpârci care au trăit peste 50 de ani.
Năpârca – o specie protejată
În România, năpârca este protejată prin lege. Este inclusă în anexa II a Directivei Habitate a Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că distrugerea habitatului său, capturarea sau uciderea sunt interzise. Cu toate acestea, multe persoane încă o confundă cu un șarpe veninos și o omoară din reflex sau teamă.
Este important să înțelegem că năpârca nu reprezintă niciun pericol pentru oameni. Nu mușcă, nu este veninoasă și nu atacă. Dimpotrivă, este un prieten tăcut al grădinii și un simbol al echilibrului în natură.
Năpârca este, fără îndoială, una dintre cele mai nedreptățite viețuitoare din fauna autohtonă. În loc să o temem, ar trebui să o respectăm și să o protejăm, pentru că rolul ei în natură este mult mai important decât pare la prima vedere.