Pisica de mare comună (Dasyatis pastinaca), cunoscută în popor sub numele de „bălău” sau „ștevie de mare”, este unul dintre cele mai misterioase și neînțelese viețuitoare marine din apele României.
Deși întâlnirea cu acest pește poate provoca un disconfort serios dacă nu e tratată cu respect, pisica de mare joacă un rol important în ecosistemul Mării Negre și este tot mai prezentă în meniurile tradiționale din zona litoralului.
- Identificare și caracteristici
Pisica de mare comună este ușor de recunoscut datorită formei sale plate, disciforme, cu un diametru ce poate ajunge la 1,5 metri. Corpul este turtit dorsoventral și se prelungește printr-o coadă lungă, subțire, asemănătoare unui bici, prevăzută cu unul sau două ace veninoase. Culoarea este, în general, gri-maronie, ceea ce o ajută să se camufleze perfect pe fundul mării.
Este un pește bentonic, care trăiește în apele de mică adâncime ale platformei continentale, preferând fundurile nisipoase sau mâloase. Se hrănește cu crustacee, moluște și pești mici, pe care îi detectează cu ajutorul senzorilor electrici situați în zona capului.
- Prezența în Marea Neagră și comportament
În Marea Neagră, pisica de mare comună este din ce în ce mai frecventă, mai ales în lunile calde, când se apropie de țărmuri pentru hrană și reproducere. Poate fi văzută, uneori, în apropierea plajelor sau în zonele de pescuit, unde se camuflează perfect pe fundul mării.
Deși nu este un animal agresiv, poate deveni periculoasă dacă este călcată accidental sau prinsă în năvod. În astfel de situații, reflexul de apărare constă în folosirea acului de pe coadă, care poate provoca o înțepătură dureroasă, însoțită de inflamație și, uneori, simptome sistemice.
- Importanță ecologică
Pisica de mare joacă un rol important în lanțul trofic marin. Fiind un prădător de fund, contribuie la menținerea echilibrului populațiilor de crustacee și pești de talie mică. Totodată, este hrană pentru unele specii de rechini și delfini, ceea ce o face o verigă esențială în ecosistemele marine din zona de coastă.
- Valoare culinară și tradiție locală
În ciuda reputației de pește „periculos”, pisica de mare este tot mai apreciată în gastronomia românească de litoral. Carnea sa albă, cu textură fermă și gust delicat, este ideală pentru rețete simple și sănătoase. Printre cele mai populare preparate se numără:
- Pisică de mare la grătar, servită cu lămâie și ulei de măsline;
- Ciorbă de pește dobrogeană, în care pisica de mare oferă un gust intens;
- Pisică de mare pane, cu mujdei și mămăliguță.
Este important de menționat că, înainte de gătire, acul veninos trebuie îndepărtat complet, iar peștele curățat corespunzător.
- Pescuit și conservare
Pisica de mare comună nu este considerată o specie amenințată, însă presiunile exercitate de pescuitul excesiv și schimbările climatice pot influența habitatul său natural. În România, capturarea acestei specii este permisă, dar cu respectarea cotelor și a reglementărilor privind pescuitul durabil.
Totodată, educarea pescarilor amatori și a turiștilor în ceea ce privește comportamentul responsabil în preajma acestor animale poate reduce incidentele și proteja echilibrul natural al Mării Negre.
Pisica de mare comună rămâne un simbol fascinant al biodiversității marine din România – o specie ce impune respect, dar care, gestionată corect, poate deveni o resursă valoroasă atât din punct de vedere ecologic, cât și gastronomic.
